Cu opțiuni de viță de vie un curs complet pentru profesioniști. Compară 7 Studii Postuniversitare în Oenologie


Nici o parte din această lucrare nu poate fi reprodusă sub nici o formă, prin nici un mijloc mecanic sau electronic, sau stocată într-o bază de date, fără acordul prealabil, în scris al autoarei. A 2-a, rev. Cluj Napoca: AcademicPres, Bibliogr.

cu opțiuni de viță de vie un curs complet pentru profesioniști

Liliana Tomoiagă 2 3 Cuvânt înainte Ghidul Fitosanitar al viticultorului se adresează utilizatorilor profesionişti fermierilor şi tuturor celor interesaţi, cu scopul de a facilita diagnoza rapidă şi corectă a celor mai importanţi agenţi de dăunare a viţei de vie şi de a le oferi cele mai bune soluţii privind tehnologia care trebuie aplicată pentru controlul eficient al acestor inamici.

Prezentul Ghid fitosanitar, este singura publicaţie de acest gen din România şi se află la cea de-a doua ediţie. Ediţia precedentă datează dinînsă era necesară o reeditare a publicaţiei, având în vedere acumularea de noi cu opțiuni de viță de vie un curs complet pentru profesioniști în legătură cu structura şi evoluţia agenţilor de dăunare ai viţei de vie, noile recomandări sau schimbarea criteriilor în utilizarea produselor de protecţie a plantelor.

Prin datele, oferite simplu şi concis Ghidul fitosanitar al viticultorului furnizează informaţii utile de natură practică, pe înţelesul tuturor, însoţite de o serie de imagini care să permită diagnoza celor mai importanţi agenţi patogeni şi dăunători ai viţei de vie, scheme orientative de combatere integrată şi un Ghid de diagnoză a bolilor şi dăunătorilor viţei de vie. De asemenea, în această ediţie revizuită şi completată am inclus un nou capitol privind, viticultura ecologică şi ecosistemul viticol, un mod de producţie alternativ, bazat pe conservarea diversităţii biologice şi utilizarea durabilă a resurselor naturale.

Recomandările privind utilizarea produselor de protecţie a plantelor PPP-urilesunt bazate pe informaţii actualizate conform legislaţiei naţionale în vigoare şi în conformitate cu Acquis-ul comunitar. Dat fiind faptul că progresele care se înregistrează în acest domeniu se succed rapid, eventualele observaţii critice şi sugestii în legătură cu materialele prezentate în acest Ghid vor fi bine primite de către autor.

Mulţumesc, tuturor celor care apreciind prima ediţie a Ghidului fitosanitar al viticultorului au susţinut apariţia ediţiei revizuite.

Autoarea, Dr. Pentru facilitarea parcurgerii sale, Ghidul fitosanitar al viticultorului este structurat după un model fenologic pe fenofaze bazat pe calendarul fitosanitar al viticultorului.

Pregătirea altoiul ptr altoit la vița de vie

Astfel, agenţii de dăunare şi măsurile de prevenire şi combatere recomandate, sunt prezentate, în raport cu derularea stadiilor fenologice pe capitole după cum urmează: Cap. I - Dezmugurit - debutul înfloritului Cap.

II Înflorit - compactarea ciorchinilor Cap. III- Compactarea ciorchinilor pârgă Cap. IV- Pârgă - recoltat Cap. V - Repaus vegetativ - înainte de dezmugurit Pe parcursul unui an calendaristic, acelaşi parazit poate fi abordat în 3 sau 4 fenofaze sau capitole diferite, în funcţie ciclul biologic evolutiv al agentului de dăunare şi fenologia plantei.

Fiecare capitol, distinct colorat vezi cuprinsulprezintă cei mai frecvenţi agenţi de dăunare, ai viţei de vie cu informaţii despre: Diagnoza sau simptomatologia; Mod de dăunare; Elemente de biologie şi epidemiologie; Factori favorizanţi sau condiţii favorabile atacului; Pragul Economic de Dăunare PED sau pragul de intervenţie; Prevenire şi combatere; Momentul aplicării tratamentelor; Metode agrotehnice-culturale; Metode chimice; Controlul biologic cu aspecte tehnice ale viticulturii biologice Cap.

VI - Managementul integrat de combatere a bolilor dăunătorilor şi buruienilor viţei de vie - prezintă metoda actuală de combatere integrată în viticultură, propunând măsuri orientate spre creşterea nivelului şi calităţii producţiilor, în acord cu conceptul de dezvoltare durabilă. VII - Viticultura ecologică şi ecosistemul viticol - prezintă aspecte privind cultivarea viţei de vie în sistem ecologic, un mod de producţie alternativ bazat pe reinstalarea biodiversităţii vegetale, animale şi microbiene şi utilizarea durabilă a componentelor diversităţii biologice.

În condiţiile deteriorării permanente a mediului înconjurător reorientarea sistemelor de producţie viticolă spre practici agricole durabile şi raţionale a devenit o necesitate. În practică combaterea raţională a bolilor şi dăunătorilor viţei de vie se bazează pe 4 elemente cheie: 1. Cunoaşterea culturii; 2.

LILIANA TOMOIAGĂ GHIDUL FITOSANITAR AL VITICULTORULUI

Cunoaşterea agenţilor de dăunare; 3. Evaluarea riscurilor; 4. Aplicarea tehnicilor de prevenire şi combatere. Cunoaşterea culturii A se cunoaşte!

EVENIMENTE - LANSARI

La această dată, viţa de vie se află într-o stare de vegetaţie avansată cu lăstarii în creştere şi inflorescenţele dezvoltate.

Mărimea pagubelor depinde de fenofaza de creştere în care se află lăstarii cum se lucrează pe internet de nivelul temperaturilor scăzute.

  • Am selectat cu atenție brânzeturi și vinuri locale pentru a oferi experiențe gastronomice complete.
  • LILIANA TOMOIAGĂ GHIDUL FITOSANITAR AL VITICULTORULUI - PDF Free Download
  • Aceste programe pot varia, în medie, de la doi la patru ani și sunt disponibile la universități din multe țări diferite.
  • Cele Mai Bune Masterate în Oenologie
  • Opțiune în ofertă ce este
  • Cel mai bun consilier de opțiuni

Efectul îngheţurilor târzii de primăvară se observă după zile de la producerea lor. Sunt afectate mai puternic viile conduse în formă joasă decât cele conduse în formă semiînaltă şi înaltă. Mărimea pagubelor depinde de fenofaza de creştere în care se află lăstarii şi de nivelul pe care îl ating temperaturile sub 0 C. Practic, organele verzi sunt sensibile la frig şi ger, începând de la -1 C.

Pragul biologic inferior este socotit pentru vârfurile lăstarilor în creştere şi frunzele tinere de la -0,1 la Lăstarii umezi pot suferi însă şi la 0 C. Inflorescenţele înainte de înflorire sunt afectate la -0, C, iar boabele tinere se brunifică la -0,2 C mai ales dacă sunt afectate de o scădere mai importantă a temperaturii pe o durată mai lungă de timp. Dacă temperatura scade sub -1 sau -2 C, o durată mai lungă de timp, vegetaţia este stopată.

Distrugerea frunzelor şi lăstarilor poate fi compensată de intrarea în creştere a internodiilor de la bază sau a ochilor axilari şi dorminzi, cu opțiuni de viță de vie un curs complet pentru profesioniști, ciclul vegetativ este întârziat sau scurtat, iar viţele sunt slăbite.

În cazul unui îngheţ total se impune efectuarea unui copilit total.

cu opțiuni de viță de vie un curs complet pentru profesioniști

Butucii se vor reface pe seama mugurilor secundari de pe elementele de producţie şi a celor dorminzi de pe elementele multianuale. În acest fel se vor reface părţile vegetative ale butucului asigurând coardele necesare producţiei anului următor. Prin pornirea mugurilor laterali se poate recupera o parte din producţie În cazul unui îngheţ parţial când au fost distruse vârfurile cu primele frunzuliţe, se taie toate părţile afectate rămânând pe formaţiunile de rod numai părţile sănătoase şi cele scurte.

Astfel se forţează apariţia şi creşterea copililor care pot fi fertili şi ajută la recuperarea unei părţi din recoltă.

cu opțiuni de viță de vie un curs complet pentru profesioniști

În cazul unui îngheţ cu distrugerea inflorescenţelor se recomandă tăieri de refacere în sistemul scurt cu cepi de producţie cu ochi, secţionaţi deasupra primului mugure pornit în vegetaţie Dacă îngheţul survine când lăstarii au cm sunt atacaţi vârful lăstarilor. În acest caz îngheţul are efectul unui ciupit intens la frunze numărate din vârf, procesul de creştere se prelungeşte până prin septembrie, iar butucii intră mai puţin pregătiţi în repaus.

În plantaţiile moderne pentru reducerea poluării se recomandă erbicidarea minimală. De aceea, sunt preferate soluţiile mixte de întreţinere a solului după cum urmează: înierbare între rânduri şi erbicidare pe rând; lucrarea solului între rânduri şi erbicidare pe rând; Erbicidarea chimică pe rând, este o soluţie simplă şi eficace care presupune: utilizarea diuzelor specifice; aplicarea erbicidelor postemergente sistemice în perioada estivală; Alegerea erbicidelor.

La ora actuală, în viticultură două maxim trei erbicidări postemergente pot elimina total prăşitul pe rând.

cu opțiuni de viță de vie un curs complet pentru profesioniști

Erbicidele se aplică mecanic în benzi de cca. În plantaţiile amplasate pe terenuri nisipoase, erbicidele pot fi levigate uşor, devenind toxice pentru rădăcini. Înierbare naturală sau semănată artificială se recomandă unul din cele 3 sisteme 1. Viticultura ecologică: Accentul se pune pe mijloacele preventive cum ar fi: lucrarea solului, înierbarea naturală sau semănată, executarea arăturii de primăvară mai devreme, mulcirea solului sau utilizarea înierbării permanente.

Urmare a atacului, lăstarii erbaceei devin fragili şi se pot desprinde parţial sau total la eventuale traume climatice sau mecanice. Cei mai susceptibili la infecţie sunt lăstarii tineri până în fenofaza lăstar cm lungime. Frunzele simptomatice sunt mai mult sau mai puţin deformate.

Pe limbul foliar, pe peţiol şi pe nervuri pot fi observate numeroase pete circulare mici 0,5 cm în diametru clorotice, cu centrul întunecat. Într-un stadiu mai avansat al bolii, frunzele atacate se îngălbenesc şi cad prematur.

Am selectat cu atenție brânzeturi și vinuri locale pentru a oferi experiențe gastronomice complete. Pachetele noastre pot fi cadoul perfect pentru pasionații de gastronomie și nu numai. Pe aceste meleaguri, unde tradiția viticulturii se contopește cu istoria [ Sunt disponibile multe opțiuni atunci când vine vorba de alegerea brânzeturilor și nu există un mod corect sau greșit [ Stațiunea Olimp revine la viață cu noi investiții în locuri de cazare unde iau naștere și restaurante pe care își pun amprenta cunoscuți chefi români.

Când leziunile apar în punctul de inserţie a coardei pe butuc, fisurile se adâncesc, determinând formarea unor ţesuturi cicatrizante, îngroşate la baza coardelor. Localizarea parazitului la baza coardelor determină: moartea mugurilor bazali, ştrangularea respectiv, fragilitatea excesivă a coardelor care devin casante şi se detaşează uşor la şocuri.

Ciuperca pătrunde în interiorul plantei gazdă, în special prin rănile tăierilor de primăvară.

Contaminarea tinerilor lăstari are loc în perioada sensibilă cuprinsă în intervalul stadiul 05 punct verde şi stadiul 09 lăstar cu frunzuliţe etalate. Acţiunea combinată a vântului şi a picăturilor de ploaie asigură diseminarea patogenului. In absenţa maladiei, nu se intervine. Ca urmare a neuniformităţii dezmuguritului, în general momentul aplicării tratamentelor diferă de la o parcela la alta în funcţie de: soi sau varietate, expoziţie, data la care s-au efectuat tăierile în uscat, etc.

În focarele cu atac, după tăierile în uscat se recomandă stropiri cu zeamă bordeleză şi bentonită. Natura pagubelor diferă, în funcţie de sezonul şi intensitatea fenomenului. O cădere timpurie şi violentă a acestora poate compromite formarea ochilor de rod pentru anul viitor, pe organele verzi ale viţei de vie se produc răni mai mult sau mai puţin grave.

Lăstarii tineri pot fi dezarticulaţi, iar frunzele prezintă limbul sfâşiat. Grindina în fenofaza înfloritului provoacă meierea strugurilor. Daune după căderea grindinei Mai târziu în perioada estivală, grindina poate provoca pe boabele verzi plăgi deschise şi striviri puternice, fisurarea lor pe parcursul creşterii şi în cele din urmă, uscarea lor.

cu opțiuni de viță de vie un curs complet pentru profesioniști

În sistemele de cultură clasice la baza solului, în urma leziunilor cauzate de grindină boabele, pot fi infectate de ciuperca Coniella diplodiella. Când grindina se produce după intrarea în pârgă a strugurilor, se observă scurgerea mustului şi, prin spargerea boabelor, instalarea unor mucegaiuri care duc la compromiterea recoltei.

În afara distrugerii parţiale sau totale a recoltei anului în curs, consecinţele violente ale căderii grindinei se resimt mai mulţi ani. Metode de apărare împotriva grindinei Tunurile antigrindină se utilizează de peste de ani.

Vita de vie, informatii despre tratamente, boli si daunatori

Tot de atâta vreme există controversa dacă ele sunt sau nu eficiente. Tunurile sonice moderne antigrindină lansează rachete ce conţin un amestec exploziv de acetilenă şi aer. Unda se propagă cu viteza sunetului până la înălţimi de m în norii de deasupra, determinând o disrupere a fazei de creştere a particulelor de grindină.

La nivel global, unele regiuni viticole se bazează pe reducerea riscului de grindină prin măsuri de dispersare a norilor cu ajutorul avioanelor. Pentru a face norii de furtună să producă ploaie, aceştia sunt injectaţi cu un amestec de acetonă şi iodat de argint aruncat din avioane. Acest lucru conduce la o condensare fină a precipitaţiilor, fapt care declanşează ploaia sau previne formarea unor bolovani de grindină. Plasele antigrindină au câştigat popularitate deja de mulţi ani, pe lângă protecţia împotriva grindinei acestea având rolul de a reduce pierderile produse de păsările care consuma recolta.

Dezavantajul constă în faptul că plasele acoperă parţial frunzişul şi incomodează aplicarea produselor de uz fitosanitar. Refacerea capacităţii de producţie în viile cu opțiuni de viță de vie un curs complet pentru profesioniști. Tăieri de reducţie corespunzătoare porţiunilor de lemn distrus.

Este necesar să se analizeze fiecare butuc în parte şi operaţiile aplicate să fie în funcţie de specificul soiului şi de mărimea daunelor; Pentru forţarea creşterii lăstarilor şi pentru maturarea lor se vor administra îngrăşăminte minerale azotoase, iar spre toamnă, îngrăşăminte fosfatice şi potasice ca, de altfel, la toate aceste tăieri specialesau în complex kg azot, kg superfosfat, kg sare potasică la hectar.

Îngropatul obligatoriu la forma joasă de conducere, pentru a preîntâmpina pierderile de ochi. Regiunea anterioară a corpului corespunde regiunii cefalice şi parţial, toracelui. Pe ea se inseră două perechi de picioare îndreptate înainte şi două perechi de apendice bucale, constituind un fel de rostru în formă de stilet, cu ajutorul căruia acarienii înţeapă şi sug hrana.

Elemente de biologie Ciclul biologic, respectiv alternarea generaţiilor, caracteristică tipică eriofidelor care infestează plante cu frunze caduce din regiuni nord-temperate, comportă între stadiul de ou şi adult, 2 stadii larvare active protonimfa şi deutonimfa alternând cu două stadii imobile nimfocrisalidele şi imagocrisalidele.

Eriofizii iernează ca femelă adultă în colonii în mugurii, de la baza lăstarilor, sau sub scoarţă. Primăvara, la începutul dezmuguritului, femelele ies din diapauză. Cele mai importante specii de acarieni eriofizi dăunători ai viţei de vie sunt: Calepitrimerus vitis agentul acariozei şi Colomerus vitis agentul erinozei viţei de vie.

Colonii de acarieni eriofizi sub scoarţă Estimarea atacului Stabilirea nivelului populaţiei PED-ulare o importanţă deosebită pentru organizarea acţiunilor de combatere. Datorită dimensiunii lor microscopice nu se văd cu ochiul liber şi a modului de viaţă, nivelul populaţiei respectiv, riscul de atac, se poate stabili astfel: 1 În funcţie de nivelul atacului din anul precedent rezerva biologicăastfel dacă în podgorie există un precedent al atacului, viticultorul marchează zonele de atac, în scopul aplicării, în sezonul următor, a tratamentelor dirijate în fenofazele sensibile la atac.

Prezenţa frunzelor înţepate şi bronzate la sfârşitul verii este un indicator important în ceea ce priveşte rezerva de acarieni.

cu opțiuni de viță de vie un curs complet pentru profesioniști

Astfel în pre-dezmugurit se examinează în medie ochi recoltaţi de la butuci aflaţi în diferite puncte ale parcelei. Eriophies vitis În România, atacul produs de acarianul eriofid Colomerus vitis, cunoscut sub numele de erinoza sau băşicarea viţei de vie creează probleme, mai mult sau mai puţin grave, în toate arealele viticole. În general este considerat un dăunător de mizerie datorită aspectului neplăcut al atacului pe frunze.

În urma atacului metabolismul frunzelor este redus, afectând astfel maturarea lemnului. Simptome pe frunze şi ciorchini Mod de dăunare - Pe partea superioară a tinerelor frunze se formează băşici, umflături de forma unor gale de dimensiuni variabile de 0, cm. Prevenire şi combatere Metode agrotehnice-culturale: - aplicarea corectă şi la timp a tăierilor în uscat; - strângerea şi arderea coardelor rezultate din tăierile în uscat, cu scopul distrugerii formelor hibernante; - arături adânci, cu îngroparea tuturor resturilor vegetale; - menţinerea curată a terenului; - plantarea de perdele de protecţie pentru protejarea entomofaunei utile; Metode chimice În parcele cu atac redus, efectul secundar al tratamentelor cu sulf contra maladiilor fungice sunt suficiente pentru a menţine populaţia de acarieni sub Pragul Economic de Dăunare PED.

În parcelele cu un atac puternic în anul anterior de erinoză, se recomandă: Tratamentul 1.

Compară 7 Studii Postuniversitare în Oenologie

Nuprid Oil EC nu se amestecă cu zeama bordeleză, polisulfuri sau produse ce conţin sulf, captan. Tratamentul 2. Controlul biologic: Tratamente cu uleiuri vegetale în fenofaza de umflare a mugurilor. Tratamente cu sulf pe vegetaţie.

Protejarea populaţiei de prădători prin crearea unui mediu favorabil auxiliarilor perdele vegetale. Introducerea auxiliarilor în cultură pe cale naturală coarde populate cu Typhlodromi sau artificială Bio box de Biobest flacoane sau cutii de carton cu prădători. Phylocoptes vitis sin. Epitrymerus vitis Nal.

Agentul acariozei viţei de vie este acarianul eriofid Calepitrimerus vitis Nal. Este răspândit în majoritatea zonelor viticole, în special în cele caracterizate prin umiditate şi temperaturi moderate. Pagubele cauzate de acest dăunător, sunt foarte importante mai ales în primăverile reci şi umede, începând cu fenofaza de dezmugurit când creşterile sunt lente.

  1. Vita de vie - tratamente, combatere boli, daunatori | Botanistii
  2. Evenimente - Lansari, cum se degusta un vin
  3. Prognoza prețului Bitcoin pentru o săptămână
  4. Câștigați bani pe aplicația de internet eggie

Mod de dăunare: simptome atacului de primăvară: Acarioza sau scurt-nodarea parazitară - uscarea mugurilor; - atrofierea lăstarilor în curs de creştere; - internodii scurte în zig-zag, scurt-nodare - lăstari rigizi ramificaţi îndreptaţi în sus, uscaţi parţial sau în întregime; - frunzuliţe mici, casante, deformate în formă de linguriţă cu pilozitate abundentă, culoare galben pai şi marginile brunificate arse ; - uscarea parţială sau totală a inflorescenţelor de cm lungime încă nerăsfirate, considerat cel mai păgubitor aspect al atacului.

Un aspect caracteristic al atacului, este colonizarea diferenţiată a lăstarilor; în cadrul aceluiaşi butuc pot fi observaţi după dezmugurit lăstari deosebit de afectaţi, alături de lăstari normal dezvoltaţi. Strategia de luptă Metode agrotehnice Practicile culturale cu rol important în reducerea rezervei biologice de acarieni se concretizează în: - aplicarea corectă şi la timp a tăierilor în uscat; - arături adânci de primăvară, cu îngroparea tuturor resturilor vegetale; - strângerea şi arderea materialului rezultat din tăieri şi a frunzelor căzute; - plantarea de perdele de protecţie pentru protejarea entomofaunei utile; Metode 70 privind opțiunile binare Parcelele în care nivelul populaţiei de acarieni, depăşeşte PED-ul sunt considerate parcele cu risc maxim şi necesită aplicarea tratamentelor chimice.

În parcelele cu risc redus fără atacefectul secundar al sulfului aplicat în timpul campaniei contra maladiilor fungice, asigură menţinerea populaţiei de acarieni sub PED. Vezi pg 18 Ciclul biologic Culoare Habitat Specia Dezmugurit - Debutul înfloritului Dezmugurit - Debutul înfloritului Acarienii tetranichizi Grupa acarienilor tetranichizi cuprinde specii cu importanţă economică deosebită pentru viticultură, perceptibili cu ochiul liber sau cu o lupă de mână.

Au corpul de formă ovală, globuloasă sau piriformă, cu lungimea cuprinsă între 0,2 1,0 mm, pe care sunt inserate patru perechi de picioare. Ciclul biologic are loc prin transformări succesive, parcurgând mai multe stadii: ou, larve, nimfe şi adulţi.

Atacul timpuriu, în perioada dezmuguritului, provoacă necroza primordiilor foliare şi a viitorilor ciorchini, precum şi deformarea lăstarilor.