Ce fac comerțul cu centrele comerciale, Comerţul integrat


În ceea ce priveşte discounterul german Lidl, acesta preferă să meargă pe terenuri proprii cu magazine independente, aceasta fiind politica germanilor până acum. Profi, pe de altă parte, a mizat pe o reţea de proximitate, astfel că a preferat spaţiile stradale. Mai mult, dat fiind că este o reţea cu acoperire naţională, a mers mult pe localităţi care nu sunt acoperite de alţi jucători şi care nici nu au centre comerciale şi malluri. Totuşi, după mulţi ani în care dezvoltatorii imobiliari au acoperit Bucureştiul şi marile oraşe ale ţării, în ultima perioadă au intrat în vizorul lor şi centrele urbane secundare. Această schimbare de paradigmă vine şi ca urmare a creşterii puterii de cumpărare, dar şi pentru că există o concurenţă prea mare în anumite oraşe şi unii jucători îşi fac loc cu greu.

Ultima actualizare: Sep 23, Scris de Conspecte Team Accesări: 5, Comerţul integrat reprezintă un ce fac comerțul cu centrele comerciale de organizare a activităţii comerciale, în cadrul căruia întreprinderile cumulează atît funcţiile comerţului cu ridicata, cît şi ale aceluia cu amănuntul.

Sistemul respectiv poate îmbrăca diverse forme concrete de materializare: organizarea unor mari magazine, magazine populare, magazine cu sucursale, diverse forme cooperatiste etc.

După natura participanţilor şi a formelor de proprietate, specialiştii structurează sistemul de organizare a comerţului integrat în două mari categorii - forme capitaliste şi forme cooperatiste - fiecare dintre acestea prezentînd, la rîndul lor, structuri proprii, cu trăsături şi forme specifice de organizare.

Formele capitaliste ale comerţului integrat Între cele mai importante variante de organizare, în cadrul cărora se pot concretiza formele capitaliste ale comerţului integrat, sunt ce fac comerțul cu centrele comerciale, în mod frecvent: marile magazine, magazinele cu sucursale şi magazinele populare. Marile magazine reprezintă, în ansamblul lor, o formă a comerţului cu amănuntul, în cadrul căruia firmele comerciale dispun de o mare suprafaţă de vînzare accesibilă publicului, oferind în acelaşi local sau în localuri alăturate cvasitotalitatea bunurilor de consum, grupate pericolele comerciale raioane, sub formă de sortimente suficient de complete.

În cadrul unor asemenea magazine, vînzarea mărfurilor este însoţită de o serie de servicii comerciale, iar fiecare raion face oficiul unui magazin specializat.

ce fac comerțul cu centrele comerciale

Principalele caracteristici ale marilor magazine. În concepţia specialiştilor şi a diverselor foruri internaţionale de organizare a comerţului, marile magazine din ţările civilizate ale lumii se caracterizează printr-o serie de trăsături specifice, ce ţin de statutul, locul şi rolul unităţilor respective în peisajul comercial. Într-adevăr, se poate spune că interferenţa produs-serviciu dă profilul activităţii comerciale în cadrul marilor magazine, consumatorii beneficiind ce fac comerțul cu centrele comerciale la o perioadă la alta de servicii tot mai numeroase şi tot mai complexe.

Pot fi întîlnite între acestea: facilităţile de plată prin intermediul ghişeelor bancare instalate în magazin, consultanţă de specialitate, închirieri de utilaje casnice, adaptări şi reparaţii ale unor astfel de aparate, transportul produsului la domiciliul cumpărătorului, asigurări, tranzacţii imobiliare, birouri de voiaj, agenţii de spectacole, comunicaţii telefonice la mari distanţe, servicii personale, cum ar fi coafura şi frizeriile, servicii de alimentaţie publică, servicii auto etc.

La acestea se adaugă unele acţiuni organizate periodic, cum ar fi: prezentările de modă, conferinţele-consultaţii pe diferite teme cosmetică, nutriţie, vestimentaţie, bricolaj, etc.

Această trăsătură reprezintă de fapt un principiu al oricărei unităţi comerciale, în cadrul marelui magazin însă, ca urmare a marii suprafeţe de expunere, a metodelor moderne de comercializare a produselor şi a multiplelor servicii pe care le oferă, principiul respectiv se poate realiza pe deplin, clientul ştiindu-se liber, nesolicitat direct şi, mai ales, nepresat de personalul magazinului de a cumpăra "ceva".

ce fac comerțul cu centrele comerciale

El se poate plimba prin magazin neconstrîns material sau psihologic, transformînd actul de cumpărare - dacă acesta intervine - într-o adevărată plăcere. Practica a demonstrat că promovînd un asemenea sistem, cu toate că îşi asumă anumite riscuri, magazinul nu pierde nimic, sistemul respectiv stimulînd vînzările prin creşterea încrederii cumpărătorilor şi sporirea prestigiului magazinului respectiv.

Elemente specifice privind funcţionarea magazinelor mari. După cum s-a arătat anterior, pentru populaţie, marile magazine reprezintă un local al comerţului cu amănuntul care îi pune la dispoziţie o mare diversitate de bunuri şi servicii. Pentru specialişti şi îndeosebi pentru organizatorii şi întreprinzătorii comerciali, un mare magazin este firma care integrează într-adevăr funcţiile comerţului cu ridicata şi cu amănuntul.

Comerţul cu amănuntul se realizează în magazin prin raioanele cu suprafeţe afectate procesului de vînzare, iar comerţul cu ridicata, prin intermediul centralelor sale de cumpărare. Operaţiunile de cumpărare, de achiziţionare a mărfurilor - ca funcţie a comerţului cu ridicata se realizează prin societăţi aparţinînd grupului, respectiv prin "centrale de cumpărare", care se comportă ca grosişti, în relaţiile cu producătorii sau cu alte tipuri de furnizori.

Specialiştii grupului, cumpărători de înaltă profesionalitate şi buni cunoscători ai pieţei, selectează furnizorii şi mărfurile, în strînsă colaborare şi în deplin acord cu responsabilii raioanelor din marele magazin, care au avantajul de a fi în legătură cu cumpărătorii şi de a le cunoaşte astfel toate amănuntele ce caracterizează prezentarea în consum a produselor.

Operaţiunile de vînzare a produselor către cumpărători - ca funcţie a comerţului cu amănuntul sunt realizate în unităţi deschise publicului, fiecare raion funcţionînd ca un magazin specializat, cu un şef de raion ce răspunde de alegerea mărfurilor, de comportamentul vînzătorilor şi în unele cazuri - în funcţie de mărimea raionului - de gestiunea bugetului de cheltuieli al raionului respectiv.

Metodele de vînzare utilizate diferă după natura produselor, putînd apărea în principal: vînzări bazate pe preselecţii, o metodă practicată în cele mai frecvente cazuri şi potrivit căreia produsele sunt pregătite pentru vînzare printr-o structurare prealabilă şi grupate pe clase de calitate, categorii, talii, mărimi etc.

ce fac comerțul cu centrele comerciale

Metoda se aplică îndeosebi la produse alimentare şi la cele de întreţinere;vînzări tradiţionale bazate pe prezenţa vînzătorului, care are rolul de animator şi organizator de demonstraţii.

Metoda se foloseşte în cadrul produselor de marcă, al produselor de înfrumuseţare, al bunurilor de folosinţă îndelungată, a căror folosire se bazează pe o anumită tehnicitate, al produselor electrotehnice etc.

Această ultimă grupă de metode reprezintă, de fapt, preluarea de către marile magazine a unor funcţii specifice comerţului cu amănuntul specializat pe operaţiuni de comerţ prin corespondenţă.

ce fac comerțul cu centrele comerciale

Aceasta ca urmare a faptului că marele magazin dispune de mari spaţii de pregătire a mărfurilor pentru expediere, dispune de un foarte larg sortiment de mărfuri, dispune de cataloage editate periodic şi de mărci proprii de comercializare a produselor care îl fac cunoscut în rîndul cumpărătorilor şi îl impun simultan şi ca o prestigioasă casă de comenzi. Prin folosirea, în subsidiar, şi a unor asemenea metode de vînzare, cifra de afaceri a marilor magazine creşte simţitor, unităţile respective putîndu-şi extinde puternic aria geografică în care îşi recrutează cumpărătorii.

Dificultăţi în modul de funcţionare, specifice marilor magazine.

ce fac comerțul cu centrele comerciale

Cu toate că, aşa după cum reiese din trăsăturile prezentate şi din modul său de organizare, marele magazin beneficiază de o poziţie privilegiată, asigurîndu-şi cu uşurinţă o clientelă numeroasă şi stabilă, încredere şi persuasiune în cadrul pieţei, el nu este scutit de o serie de greutăţi, care trenează asupra procesului managerial al acestuia. Pentru a uşura buna înţelegere a problematicii cu care se poate confrunta o asemenea firmă în cadrul pieţei, ansamblul aspectelor respective a fost structurat în două categorii: dificultăţi de ordin intern şi dificultăţi de ordin extern.

Dificultăţile de ordin intern rezidă din faptul că marele magazin, beneficiind de un preţ de revenire mai scăzut datorită centralelor de cumpărare din cadrul grupului, precum şi de posibilităţi mai largi de promovare a unor tehnologii comerciale moderne, el trebuie să compenseze toate acestea printr-o creştere continuă a vînzărilor şi o gestiune riguroasă a personalului folosit, a bazei tehnice şi a mijloacelor financiare.

Or, într-un astfel de magazin, personalul este numeros, cheltuielile de întreţinere a clădirilor, cele de asigurări, pază şi siguranţă, încălzire şi curăţenie sunt foarte ridicate. La acestea se adaugă cheltuielile comerciale privind asigurarea prestigiului şi penetrarea în cadrul pieţei iluminatul exterior, asigurarea parcajului, organizarea publicităţii, editarea cataloagelor etc.

Dificultăţile provenite din mediul extern sunt mai complexe, atît prin natura, cît şi prin greutatea anticipării lor. În scopul urmăririi fenomenului şi diminuării intensităţii impactului asupra activităţii desfăşurate de marile magazine, specialiştii au realizat o grupare a unor astfel de dificultăţi pe cîteva tipuri mai frecvent întîlnite în cadrul pieţei.

Se aduc astfel în centrul atenţiei următoarele aspecte: crearea a noi tipuri de comerţ cu amănuntul, care concurează direct activitatea marilor magazine; au apărut, în decursul timpului "magazinele populare", vînzările în "discount", "distribuţia directă", "televînzarea" etc.

  1. Etymology[ edit ] The word retail comes from the Old French verb tailler, meaning "to cut off, clip, pare, divide in terms of tailoring" c.
  2. Centru comercial - Wikipedia
  3. Retail - Wikipedia
  4. Comerțul cu amănuntul în antichitate[ modificare modificare sursă ] Piețele de desfacere datează din cele mai vechi timpuri.

Posibilităţi de adaptare a activităţii marilor magazine la condiţiile actuale ale pieţei. Marile magazine, reprezentînd firme puternice, cu cifre mari de afaceri, beneficii ridicate şi, ca un corolar al tuturor acestora, cu o mare capacitate de eforturi, sunt capabile să răspundă dificultăţilor cu care se confruntă în cadrul pieţei.

Măsurile strategice şi tactice sunt structurate pe două planuri: gestionar şi clientelă.

Comerț cu amănuntul

Pe plan gestionar, se are în vedere o raţionalizare la maximum a canalelor de distribuţie, a cumpărărilor şi achiziţionărilor de mărfuri, a sistemelor de stocaj şi a circuitelor administrative.

În acelaşi timp se acţionează pentru promovarea unui proces managerial adecvat, folosindu-se un personal cu o pregătire corespunzătoare fiecărui centru de responsabilitate, promovîndu-se computerizarea întregii tehnologii comerciale şi a circuitului mărfurilor, precum şi un sistem educaţional al personalului din magazine care să-l apropie de cumpărător, implicîndu-l în însuşi procesul decizional al acestuia.

În ceea ce priveşte clientela, problematica este mai completă, acţiunile de adaptare referindu-se atît la remodelarea unor practici tradiţionale marilor magazine, cît şi la introducerea continuă a unor noi metode de prezentare, vînzare şi adjudecare completă a diferitelor mărfuri de către consumatori.

Prima categorie de acţiuni, care se referă la remodelări ale metodelor tradiţionale, are în vedere generalizarea ca principiu de bază a sistemului de preţuri mai scăzute, însoţit de o serie de facilităţi financiare acordate la cumpărare credite, garanţii de credite, dobînzi avantajoase, termene de plată etc.

Cea de-a doua categorie de acţiuni, privind relaţiile cu clientela, are în vedere mai multe direcţii de abordare: în primul rînd trebuie ca firmele care gestionează marile magazine să se conecteze direct la cerinţele şi la evoluţia exigenţelor urbanismului comercial, implicîndu-se în satisfacerea acestor exigenţe, printr-o "descentralizare geografică" a activităţii, creînd unităţi similare în noile centre comerciale zonale sau de cartier, pentru a înlătura dificultăţile de acces ale clientelei.

ce fac comerțul cu centrele comerciale

Acestea trebuie să fie magazine de mari dimensiuni - hiper şi supermagazine - care să asigure un sortiment larg de produse, înlăturînd, prin prestigiul de care se bucură şi prin politica de marcă promovată, fenomenul de "periferizare" a activităţii comerciale şi neîncrederea populaţiei care mai planează asupra unora dintre centrele comerciale zonale sau de cartier; în al doilea rînd, aceleaşi firme trebuie să studieze continuu, pe baze ştiinţifice, nevoile populaţiei şi motivaţiile de cumpărare ale acesteia.

Fenomenul este complex, iar soluţionarea sa are în vedere crearea pe lîngă marile magazine a unor consilii reprezentative ale clientelei, formate atît din asociaţii familiale, cît şi din asociaţii profesionale.

Asemenea consilii au menirea de a stabili şi a oferi soluţii de ordin practic unor probleme cum ar fi organizarea activităţii, direcţii de reînnoire a sortimentului etc.

Cum să îți deschizi magazinul și ce magazin este mai bine să deschizi. Cum să îți deschizi magazinul de la zero - instrucțiuni pas cu pas Cum să îți deschizi comerțul. Cum să îți deschizi magazinul de la zero - instrucțiuni pas cu pas Cum să deschizi un magazin alimentar? Ideea deschiderii unui mic magazin alimentar apare adesea ca ideea unei afaceri profitabile într-un orășel sau sat. Într-adevăr, chiar și un mic magazin alimentar poate deveni o sursă de venit stabil.

În scopul soluţionării ştiinţifice a unor astfel de probleme, se apelează şi la institute de cercetări specializate în studierea fenomenelor de piaţă şi a impactului acestora asupra activităţii comerciale; în al treilea rînd, aplicarea unor formule mai noi în însuşi sistemul de funcţionare a marelui magazin, formule care să conducă la atragerea unor noi cumpărători sau să contribuie la creşterea gradului de satisfacere a clientelei existente.

Între acestea, două s-au impus în mod deosebit, în ultimele două decenii: introducerea în cadrul marelui magazin a unor "raioane concesionate" şi a unor raioane de tip "rack jobbing".

Centru comercial

Folosirea în sistemul de organizare şi de funcţionare al marilor magazine a raioanelor concesionate are în vedere atragerea unor întreprinzători de înaltă profesionalitate, specializaţi pe un anumit domeniu din cadrul comerţului specializat, care pe baza unui comision asupra cifrei de afaceri îşi desfăşoară activitatea sub marca marelui magazin, beneficiază de baza tehnico- materială a acestuia, precum şi de toate facilităţile oferite de acesta.

În schimb, trebuie să respecte politica comercială promovată de marele magazin, orarul, disciplina de personal etc. Natura activităţii acestor raioane ce fac comerțul cu centrele comerciale fi foarte variată, de la articole de înfrumuseţare şi ajungînd pînă la produse electronice.

Pe timp de Covid si animalele au virusi (partea3)

Folosirea raioanelor bazate pe sistemul american "rack jobbing" reprezintă, la rîndul său, o altă formulă de modernizare metodologică a activităţii comerciale desfăşurate de marile magazine. Formula respectivă nu implică închirierea raioanelor respective, ci numai girarea lor, respectiv asumarea, de către specialişti de înalt profesionalism, a responsabilităţilor privind selectarea şi comandarea produselor desfăcute prin raionul respectiv, stabilirea graficelor de aprovizionare a loturilor de marfă, dimensionarea şi structurarea stocurilor, reînnoirea periodică a sortimentului de mărfuri comercializat, determinarea modului de etalare şi prezentare a mărfurilor etc.

Toate activităţile comerciale operative din procesul de vînzare, precum şi gestiunea raioanelor bazate pe sistemul "rack jobbing" se asigură de marele magazin, folosindu-şi personalul propriu. Magazinele cu sucursale sunt cunoscute în practica comercială şi sub denumirea de întreprinderi cu sucursale multiple. Prin ambele denumiri sunt desemnate societăţile comerciale care posedă mai multe magazine de vînzare cu amănuntul, prin intermediul cărora societăţile respective distribuie produse alimentare şi nealimentare, care sunt cumpărate în sistemul comerţului cu ridicata sau sunt fabricate chiar de societăţile în cauză.

Caracteristicile principale ale sistemului de organizare a magazinelor cu sucursale sunt date de modul în care sunt îmbinate şi realizate cele două funcţii - de comerţ cu ridicata şi de comerţ cu amănuntul - ce le conferă statutul de comerţ integrat. Specificul realizării funcţiei de comerţ cu ridicata constă în aceea că funcţia respectivă se poate realiza, în cadrul acestui sistem, pe mai multe căi.

Comerţul integrat

Astfel, o primă variantă este dată de posibilitatea creării unei "centrale de cumpărare" proprie, prin intermediul căreia, societatea comercială respectivă îşi asigură întreg comerţul cu ridicata. Este vorba de selectarea furnizorilor, negocierea şi contractarea mărfurilor, precum şi de realizarea întregii logistici comerciale referitoare la preluarea mărfurilor, recepţionarea, depozitarea şi stocarea acestora, transformarea loturilor industriale în partizi comerciali şi pregătirea acestora pentru a fi livrate magazinelor cu amănuntul la reţeaua de care dispune.

  • Comerţul integrat
  • Indicele de cont demo
  • Bani buni de internet pentru un începător

O a doua variantă eliberarea opțiunilor este în afilierea întreprinderii la una sau mai multe centrale de cumpărare, prin intermediul căreia să-şi poată realiza o parte din atribuţiile funcţiei de comerţ cu ridicata. Apare astfel, în cadrul sistemului respectiv "supercentrala de cumpărare" la care sunt afiliate numeroase societăţi comerciale cu sucursale multiple.

În această situaţie, supercentrala de cumpărare tratează problematica comerţului cu ridicata referitoare la relaţiile cu furnizorii selectarea fabricanţilor, negocierea, contractarea, stabilirea graficelor de livrare, mărimea şi structura loturilor, locul de destinaţie etc.

În unele cazuri, pentru anumite probleme, se practică şi sistemul asigurării întregii activităţi de comerţ cu ridicata inclusiv logistica comercială de către supercentralele de cumpărare. În sfîrşit, cea de a treia variantă este dată de posibilitatea realizării prin mijloace proprii a produselor ce formează obiectul comercializării, multe societăţi comerciale din această categorie posedînd uzine care le asigură cea mai mare parte din mărfurile comercializate.

Este vorba în special de produse alimentare, precum şi de o serie de mărfuri nealimentare, cum ar fi produsele de mercerie, cosmetică, menaj şi întreţinere. În acest ultim caz însă societatea comercială respectivă trebuie să folosească, în realizarea funcţiei sale de comerţ cu ridicata, şi varianta a doua, respectiv să apeleze la o serie de centrale de cumpărare pentru a-şi asigura completarea sortimentului desfăcut, cu produse pe care nu le poate realiza prin mijloace proprii.

  • Comerț cu amănuntul - Wikipedia
  • Site- uri despre câștigarea de bani pe internet
  • Retragere de bani bitcoin

Funcţia de comerţ cu amănuntul se realizează clasic, ca şi în cazul celorlalte tipuri de organizare analizate anterior, prin intermediul magazinelor pe care le posedă fiecare societate comercială cu sucursale. Caracteristic realizării funcţiei de comerţ cu amănuntul, în cadrul întreprinderilor cu sucursale multiple, apare faptul că sortimentul mărfurilor comercializate este format, în principal, din mărfuri alimentare.

La acestea se adaugă o serie de sortimente formate din produse nealimentare, cuprinzînd articole de mercerie, tricotaje, produse de menaj şi de întreţinere etc.

În ultimii ani, pentru a face faţă concurenţei ce fac comerțul cu centrele comerciale cadrul pieţei, şi societăţile comerciale respective au trecut la extinderea treptată a sortimentelor comercializate.